THE UNINVITED – Anuala de arhitectură 2023
Delia Grigoroiu, președinte al Asociației ROZ
Iată doar o parte dintre prejudecățile despre accesibilitate și incluziune întâlnite până acum.
Trebuie să identificăm prejudecățile și să le depășim pentru ca accesibilitatea să devină un pilon principal în dezvoltarea și amenajarea mediului construit.
De ce?
Conversația aceasta te include.
Este o metodă de lucru / proces;
„Acțiunea de a face accesibil mediul construit pentru nevoile persoanelor cu dizabilități” - NP 051;
Reprezintă un set de reguli pentru dimensionarea universală a spațiilor și a elementelor acestuia (ferestre, uși, holuri, rampe, trotuare, spații de manevră, lifturi, scări etc.) cu scopul de a oferi o mobilitate crescută persoanelor cu diverse dizabilități, permanente sau temporare;
Principiul pe care se bazează: o singură dimensiune pentru toți;
Soluțiile realizate prin accesibilizare nu sunt mereu incluzive;
Soluțiile realizate prin accesibilizare nu sunt mereu incluzive;
Guvernată de norme, legi și standarde;
Are la bază mediul construit și arhitectura ca sursă pentru a identifica problemele și soluțiile;
Este o metodă de lucru / proces;
Presupune o abordare diferită a modului în care sunt gândite proiectele, spațiile, serviciile etc. și propune o înțelegere a utilizatorilor și a diversității lor, acceptarea nevoilor aflate în continuă schimbare, a abilităților și caracteristicilor lor generale;
Face trecerea de la a proiecta pentru un om universal la a proiecta pentru un individ, prin implicarea utilizatorilor în procesele de proiectare-construire și în exploatare, apoi prin extinderea soluțiilor către mai multe categorii de persoane;
Principiul pe care se bazează: proiectează pentru un om, extinde soluția către mai mulți;
Poate face un produs/spațiu/serviciu mai accesibil, aceasta nu înseamnă că îndeplinește toate standardele impuse de normativul de accesibilizare;
Nu este reglementat clar;
A apărut în anii 1970-1980 din tehnologiile digitale (ex. subtitrări, cărți audio etc.);
Presupune o bază formată din principiile fundamentale ale accesibilizării, înțelegerea cerințelor de accesibilitate și cunoașterea standardelor. Având această bază, se poate porni apoi la identificarea situațiilor de excludere.
Este un atribut.
Reprezintă calitățile care fac ca o experiență, un produs, un spațiu sau un curs să fie ușor de folosit și/sau înțeles de oricine.
Oferă unui spațiu forța/capacitatea/puterea de „a primi” sau „a nu primi” persoanele înăuntrul lui; guvernată de norme, legi și standarde.
Este un pilon important în dezvoltarea urbană pentru a transforma orașele în spații de care se pot bucura toți cetățenii, indiferent de abilități, vârstă, gen, categorie socială sau profesională, rasă, etnie, credință sau religie etc.
Pentru mai multe informații puteți consulta ghidul „Spații publice fără bariere”.
Există mai multe tipuri de design ce plasează, sub o formă sau alta, omul în centrul atenției și ideea de a-i înțelege nevoile, care s-au dezvoltat diferit în funcție de contextul politic, social și economic.
Mai jos este o listă deschisă a lor și fiecare are câte un link de la care poate începe căutarea de informații pentru a înțelege mai bine conceptele:
Primul ghid de design incluziv din România a pornit de la poveștile celor mai puțini vizibili, ale celor „nepoftiți”, „imprevizibili”, „diferiți de normă”, pentru care mediul construit poate deveni zilnic un șir de uși închise sau o cursă plină de obstacole. Ghidul nu este o listă de soluții de accesibilizare, dimensiuni sau finisaje, ci este un manifest colectiv care să ne reamintească despre responsabilitatea pe care o purtăm față de comunitate.
Delia Grigoroiu, președinte al Asociației ROZ
Antonella Lercă, activistă pentru drepturile omului
Alex Luchici, președinte APTA
Ryan Crozier, lider @ Good Bureau
Ilinca și Otilia Constantinescu, președinte Ideilagram și fiica ei
Gabriel Stelu Nicolescu, președinte al Asociației România Connect 1990